Histria a fost întemeiată pe la mijlocul secolului al VII-lea î.Hr. (657 după Eusebiu), de coloniştii veniţi din Milet (un oraş de pe coasta egeeană a Asiei Mici), fiind atestată ca cel mai vechi oraş de pe teritoriul românesc.
     Marele zid de apărare al cetăţii, construit în parte la sfârşitul secolul III d.Hr., reparat şi întărit în cursul secolelor IV-VI, înconjura cetatea ridicată în epoca romană târzie.

      De sus, de pe turnul cel mare al cetăţii, se văd unele din cartierele oraşului scoase la lumină de săpăturile arheologice: cartierul comercial situat în sectorul de sud şi cartierul bogaţilor, la est, într-o poziţie frumoasă. Spre nord-est este situat sectorul sacru al marilor temple greceşti din sec. V-III î.Hr.
      În apropierea porţii mici a cetăţii de lângă terme, în afara incintei, este situat muzeul, construit de Vasile Pârvan. In sala acestuia sunt expuse reliefuri votive, funerare şi decorative, de exemplu friza cu victorii înaripate, obiecte greceşti de sticlă, de metal, de os sau de fildeş şi vase ceramice pictate. În pereţi sunt încastrate inscripţii votive din vremea romană, atestând numele vechilor sate din jurul cetăţii, unele din ele aduse de la Ulmetum şi din teritoriul rural al Histriei.